lunară (ianuarie&februarie)
     media: 4.73 din 15 voturi

26.10.07
18:56
ianuarie

ţie îţi place să te crezi bărbat de viţă nobilă
prin felul în care tragi scaunul fetelor la masă
şi le aştepţi pe ele să ia prima îmbucătură
ţie nu-ţi miros picioarele, pentru că le dai cu spray-uri sau alte prostii comerciale
tu nu râgâi după masă pentru că e urât
ce dacă e sănătos
iar în pat nu îţi dai drumul niciodată deasupra ei
ci numai într-un prezervativ cât se poate de gros

‚ce oribil e sexul sălbatic’ îmi spuneai odată
ca şi cum pe mine m-ar fi interesat
eram în camera ta cu geamuri mari şi tablouri imense
afară ningea, iar zăpada se lăsa întinsă ca o curvă
jucam şah, zâmbeai idiot de parcă mutarea pe care tocmai o făcusei era decisivă
eu mă plictiseam
căscam şi pierdeam nebunii
apoi mi-ai oferit un pahar de vin
‚vrei să mi-o tragi?’ te-am întrebat

februarie

nu am făcut nimic în seara aia pentru că ţie ţi se părea grosolan să te întreb aşa ceva
ca o studentă de mâna a cinşpea
mă rog,
mi-aş fi dorit să mă vrei în timp ce îţi prinsesem regele în colţ
dar e ok şi aşa
pentru că, e adevărat,
nu am mai jucat şah niciodată cu un frigid

apoi te-am văzut cum strângeai de mână o fată în fustă albastră
de sub care ieşeau grotesc ciorapii agăţaţi
v-am surprins mai târziu pe ea întinsă ca o lepră pe pat
şi pe tine în genunchi în faţa ei
ca o târfă de doi lei


martie

Monalisa a fost bărbat
nu te chinui să cauţi asta prin lucrările mele
mă vei găsi în evidenţele googlesciene ca pe un punct între milioane de alte puncte
care scriu despre alte puncte similare.
uneori vei găsi linii, după cum punctele s-au lipit în conversaţii
iar alteori nu vei găsi nimic


aprilie

nu obişnuiesc să povestesc prietenelor mele despre bărbaţii din viaţa mea
nu că nu îmi place şi nu că mi-e ruşine, ci pentru că, pur şi simplu,
ei nu au existat


mai

mda, te-am întâlnit pe tine atunci când mă aşteptam să te întâlnesc

mă iubeai
simţeam asta în mirosul de parfum ieftin în mâinile tale pe talia mea
în felul ăla absurd în care te băteam la şah fără să mă chinui

şi poate că viaţa ar fi fost perfectă dacă te-aş fi iubit şi eu



[va urma]


Copyright Dana Muşat


cel mai simplu poem de dragoste
     media: 5.00 din 5 voturi

19.10.07
14:24
nu clipi
uită-te mai atent la urma aceea de imaginaţie pe care o mai ai
s-ar putea să-ţi folosească
dacă mă săruţi e doar o obişnuinţă sinistră
iar când pleci pare normal
aşa că
măcar pentru câteva minute
imaginează-ţi că e invers
s-ar putea să-ţi placă

ai grijă
te-ai putea îmbolnăvi grav
de iubire


copyright Dana Muşat



luni ziua a clipit pe la ora 7
     media: 5.00 din 12 voturi

10.10.07
15:21
luni ziua şi-a închis pleoapele prea devreme, obosită de mişcările nearticulate ale norilor
a clipit odată şi întunericul a invadat ora 7, la fel de tandru ca mâinile mele învelind copilul nostru
deşi eu încă mai simţeam vara ca pe o pereche de pantaloni folosită prea des pentru că, în fond, îmi stăteau bine
sau ca pe un rimel uscat întins cu regularitate pe gene, cu toate că risc să le zdrenţuiesc

iar marţi ziua şi-a tras obloanele din nou prea devreme, aruncând pe mine pijamalele în care dorm singură
m-a obligat să trântesc la spălat cămaşa de noapte scurtă sub care te strecurai tu şi mâinile tale

mi-e doar teamă că undeva stă pitită iarna, cu nopţile ei lungi şi reci
sau că fularul pe care mi l-ai cumpărat anul trecut s-a descusut

şi poate că singurul secret ar fi să învăţ să clipesc
înaintea zilei


copyright Dana Muşat


am ochii verzi
     media: 5.00 din 6 voturi

10.10.07
15:17
Am ochii verzi şi sânii îndeajuns de mari pentru a-mi hrăni copilul;
obosesc odată cu fiecare clipire ca şi cum pleoapele mi-ar fi prea grele
din cauza rimelului.
Şi sunt înaltă, câte puţin în funcţie de toc,
dar niciodată nu uit să am ochii verzi.

Am unghiile scurte pentru că ele ştiu să cadă
şi mi se face somn odată cu fiecare ceaşcă de cafea
cu zahăr.
Sunt cuminte, cât îţi place să vezi asta,
dar întotdeauna te ascund după ochii mei verzi.

ca şi cum ai fi un punct
ca şi cum aş fi o pupilă
dilatată în crepuscul

Am mâinile aspre, uneori, şi palmele ridate sferic;
nu îmi plac poveştile de amor pentru că sunt stupide,
dar întotdeauna mi se întăresc sfârcurile seara
când mă atingi.
Şi doar de fiecare dată am ochii verzi.




copyright Dana Muşat


poem epidemic
     media: 5.00 din 15 voturi

24.09.07
14:07
‚Sufletele morţilor
Sunt atmosfera terestră.
Respirăm sufletele lor,
Sufletele lor îşi înfig câte un deget
Adânc în respiraţia noastră.’
(N. Stănescu – ‚Omul-Fantă’)

imaginează-ţi nişte guri
plasate epidemic pe nişte feţe albe
ca şi cum nu ar fi de ajuns
visele negre

şi-acum descide ochii
nu se ştie câţi cm sunt între gând şi glas
cert este că albul se murdăreştei
ar ochii orbesc
fără nici o ameninţare sau alarmă de prevenire

imaginează-ţi nişte pietre
lipite aleatoriu pe un tablou vid
ca şi cum nu ar fi de ajuns
grotescul lumii

şi-acum deschide ochii
nu se ştie dacă pietrele-s moarte sau doar hibernează
cert este că le poţi şlefui
cu ridul mâinilor tale

acum
imaginează-te pe tine
din afara ta, desprins din tine
ca un fulg din plumb menit să-nece glasuri
şi să topească pietre

apoi
închide ochii şi mori încet
la capăt de suflet o mamă se zbate-n chinurile naşterii
copilul ei eşti tu
cel dinafară




copyright Dana Muşat


poemul sunt eu
     media: 5.00 din 9 voturi

16.08.07
17:54
poem cu mine, prin mine şi despre mine
ca şi cum aş fi o virgulă, un punct sau un semn de exclamare
uneori, îmi doresc să fiu o poveste
să adorm copiii sau
după caz
să incit adulţii
dar, de cele mai multe ori îmi las poemul dezbrăcat
aşa cum este
mov
albastru
fumuriu
îl las să mă vegheze
prin mine cu mine şi despre mine
fără să-l închid sau sa îi dau erase
e normal
pentru că, dacă te uiţi bine la mine
eu sunt un poem cu umbră


copyright Dana Muşat


tablou
     media: 5.00 din 16 voturi

15.05.07
11:38
când plouă
geamul deschide o mie de ochi perfecţi care mă privesc stând
în camera cu pereţi sidefii
aşa
ca să se sperie visele negre şi să se păteze cu alb

sunt un pahar de cristal cu ochii legaţi la spate
într-o manifestare nonconformistă
sunt o idee proaspătă cu iz de mucegai prăjit
penru că viaţa e un desen semnat de Picasso
iar moartea e doar o remuşcare

şi flori
şi lumini
şi umbre disperate
împreună sunt tablou zugrăvit pe un perete
o regăsire metamorfozată

mi-e somn şi mi-e dor de vise
dar a uitatîn graba lui de geniu, Pictorul,
să-mi deseneze pleoapele


copyright Dana Musat


Upgrade
     media: 4.50 din 8 voturi

16.03.07
11:54
upgrade
transformăm baza de date într-o adevărată bază de război
un război care se duce la infinit
între deştepţi şi retardaţi
de ce nu îi lasă în plata domnului pe ăştia din urmă
dacă tot sunt aşa de deştepţi
cedează
raportez
ideile cedează
mă virusez până la refuz
dau un reset
cancel
delete
şi apoi o iau de la capăt

upgrade
ar trebui să fac şi eu
un upgrade
să schimb bărbatul
sau măcar să îmi caut un altul de probă
cât timp eşti tu plecat

upgrade
please dial up yout first number of production
ce dracu mai îndrugă centralista
uf
please dial up your..
da, am înţeles
dau un click
schimb numele fişierului
şi mă transform în bărbat



copyright Dana Muşat


zero cu zero
     media: 5.00 din 13 voturi

13.03.07
17:44
Photo Sharing and Video Hosting at Photobucket

bucată cu bucată
în forme mai mici sau mai mari
fărâme din sufletul meu
unele negre
altele albe
se revarsă peste gând
transformându-l într-un monstru
cu aripi de plumb
care se mişcă fără oprire
în speranţa unui ultim zbor

lacrimă cu lacrimă
ochiul ia forma unei iubiri care ar fi putut fi perfecte
apoi îşi topeşte conţinutul
peste inima mea
făcând-o să pară mai mică
aşa
ca un firicel de praf
în drumul vieţii

Photo Sharing and Video Hosting at Photobucket

inima mea
transportată într-un congelator
zdruncinată la fiecare groapă
zero cu zero fac doi
într-un dans macarbru
al unei dimineţi cu nori purpurii
zero cu zero fac doi
iar şi iar
până la epuizarea stocului
'îmi pare rău, bonul nu este valabil
vă rugăm verificaţi data expirării'
transplantul nu poate fi făcut
inima mea a început să putrezească
în congelatorul ecologic






copyright Dana Muşat

Photo Sharing and Video Hosting at Photobucket


Prohodul vieţii
     media: 4.69 din 13 voturi

12.03.07
15:25


micropoeme în stil haiku



până şi ceara
se topeşte sacadat
când morţii strigă

*

flori putrezite
în casa profetului
destăinuire

*

pe mormântul lui
coroane de cireş fiert
în neclintire

*

în tăcere dor
pe pajiştea măruntă
dragoste moartă

*

mormânt al vocii
când clopotele sună
şi preoţii tac

*

onoare moartă
durerea sufletului
atunci seppuku

*

lacrima serii
şiroaie de ţipete
cântecul ploii



copyright Dana Muşat






Termeni si Conditii de Utilizare