am ochii verzi
     media: 5.00 din 6 voturi

10.10.07
15:17
Am ochii verzi şi sânii îndeajuns de mari pentru a-mi hrăni copilul;
obosesc odată cu fiecare clipire ca şi cum pleoapele mi-ar fi prea grele
din cauza rimelului.
Şi sunt înaltă, câte puţin în funcţie de toc,
dar niciodată nu uit să am ochii verzi.

Am unghiile scurte pentru că ele ştiu să cadă
şi mi se face somn odată cu fiecare ceaşcă de cafea
cu zahăr.
Sunt cuminte, cât îţi place să vezi asta,
dar întotdeauna te ascund după ochii mei verzi.

ca şi cum ai fi un punct
ca şi cum aş fi o pupilă
dilatată în crepuscul

Am mâinile aspre, uneori, şi palmele ridate sferic;
nu îmi plac poveştile de amor pentru că sunt stupide,
dar întotdeauna mi se întăresc sfârcurile seara
când mă atingi.
Şi doar de fiecare dată am ochii verzi.




copyright Dana Muşat


poem epidemic
     media: 5.00 din 15 voturi

24.09.07
14:07
‚Sufletele morţilor
Sunt atmosfera terestră.
Respirăm sufletele lor,
Sufletele lor îşi înfig câte un deget
Adânc în respiraţia noastră.’
(N. Stănescu – ‚Omul-Fantă’)

imaginează-ţi nişte guri
plasate epidemic pe nişte feţe albe
ca şi cum nu ar fi de ajuns
visele negre

şi-acum descide ochii
nu se ştie câţi cm sunt între gând şi glas
cert este că albul se murdăreştei
ar ochii orbesc
fără nici o ameninţare sau alarmă de prevenire

imaginează-ţi nişte pietre
lipite aleatoriu pe un tablou vid
ca şi cum nu ar fi de ajuns
grotescul lumii

şi-acum deschide ochii
nu se ştie dacă pietrele-s moarte sau doar hibernează
cert este că le poţi şlefui
cu ridul mâinilor tale

acum
imaginează-te pe tine
din afara ta, desprins din tine
ca un fulg din plumb menit să-nece glasuri
şi să topească pietre

apoi
închide ochii şi mori încet
la capăt de suflet o mamă se zbate-n chinurile naşterii
copilul ei eşti tu
cel dinafară




copyright Dana Muşat


poemul sunt eu
     media: 5.00 din 9 voturi

16.08.07
17:54
poem cu mine, prin mine şi despre mine
ca şi cum aş fi o virgulă, un punct sau un semn de exclamare
uneori, îmi doresc să fiu o poveste
să adorm copiii sau
după caz
să incit adulţii
dar, de cele mai multe ori îmi las poemul dezbrăcat
aşa cum este
mov
albastru
fumuriu
îl las să mă vegheze
prin mine cu mine şi despre mine
fără să-l închid sau sa îi dau erase
e normal
pentru că, dacă te uiţi bine la mine
eu sunt un poem cu umbră


copyright Dana Muşat


tablou
     media: 5.00 din 16 voturi

15.05.07
11:38
când plouă
geamul deschide o mie de ochi perfecţi care mă privesc stând
în camera cu pereţi sidefii
aşa
ca să se sperie visele negre şi să se păteze cu alb

sunt un pahar de cristal cu ochii legaţi la spate
într-o manifestare nonconformistă
sunt o idee proaspătă cu iz de mucegai prăjit
penru că viaţa e un desen semnat de Picasso
iar moartea e doar o remuşcare

şi flori
şi lumini
şi umbre disperate
împreună sunt tablou zugrăvit pe un perete
o regăsire metamorfozată

mi-e somn şi mi-e dor de vise
dar a uitatîn graba lui de geniu, Pictorul,
să-mi deseneze pleoapele


copyright Dana Musat


Upgrade
     media: 4.50 din 8 voturi

16.03.07
11:54
upgrade
transformăm baza de date într-o adevărată bază de război
un război care se duce la infinit
între deştepţi şi retardaţi
de ce nu îi lasă în plata domnului pe ăştia din urmă
dacă tot sunt aşa de deştepţi
cedează
raportez
ideile cedează
mă virusez până la refuz
dau un reset
cancel
delete
şi apoi o iau de la capăt

upgrade
ar trebui să fac şi eu
un upgrade
să schimb bărbatul
sau măcar să îmi caut un altul de probă
cât timp eşti tu plecat

upgrade
please dial up yout first number of production
ce dracu mai îndrugă centralista
uf
please dial up your..
da, am înţeles
dau un click
schimb numele fişierului
şi mă transform în bărbat



copyright Dana Muşat


zero cu zero
     media: 5.00 din 13 voturi

13.03.07
17:44
Photo Sharing and Video Hosting at Photobucket

bucată cu bucată
în forme mai mici sau mai mari
fărâme din sufletul meu
unele negre
altele albe
se revarsă peste gând
transformându-l într-un monstru
cu aripi de plumb
care se mişcă fără oprire
în speranţa unui ultim zbor

lacrimă cu lacrimă
ochiul ia forma unei iubiri care ar fi putut fi perfecte
apoi îşi topeşte conţinutul
peste inima mea
făcând-o să pară mai mică
aşa
ca un firicel de praf
în drumul vieţii

Photo Sharing and Video Hosting at Photobucket

inima mea
transportată într-un congelator
zdruncinată la fiecare groapă
zero cu zero fac doi
într-un dans macarbru
al unei dimineţi cu nori purpurii
zero cu zero fac doi
iar şi iar
până la epuizarea stocului
'îmi pare rău, bonul nu este valabil
vă rugăm verificaţi data expirării'
transplantul nu poate fi făcut
inima mea a început să putrezească
în congelatorul ecologic






copyright Dana Muşat

Photo Sharing and Video Hosting at Photobucket


departe
     media: 4.92 din 13 voturi

10.03.07
13:38
Photo Sharing and Video Hosting at Photobucket

până şi trenul acela cu destinaţia
i don't know where
cu geamuri de fier care sparg capete
şi jegul fără de care nu ar exista
ei bine
până şi trenul de acest calibru
îmi şopteşte printre şine
te duc, te-aduc
presiunea atmosferică a început să crească
80 km pe h
prea mult pentru capul meu obosit
prea puţin pentru inima mea aflată în moarte clinică
la spitalul de nebuni


copyright Dana Muşat


Napalm
     media: 5.00 din 32 voturi

10.03.07
11:32
Photo Sharing and Video Hosting at Photobucket


nu vreau să aud astăzi
despre cum sunt ucise balenele
sau despre cum se prepară praful de puşcă
(azotat de bariu în sos de sulf
presărat cu cărbune)

astăzi vreau doar tăcere
să mă scufund în zgomotele alea infernale
din spatele blocului
(la mine la bloc stau numai oameni mari,
atât de mari încât uneori
dau cu capul de tavan)

mâine poate
o să vreau să aud
despre amoniac
şi nitroglicerină
poziţia simetrică a cadavrelor
unui psihopat
amprente
sau urme de mucegai
pe ochii scobiţi sau putreziţi
ai unui sinucigaş
în ospiciu
sau pe scaunul electric
ori injecţie letală
tot aia
oricum e nebun

poate mâine
sau poimâine
o să te învăţ
cum să faci
napalm

copyright Dana Muşat


Poemul iluziei mele
     media: 5.00 din 35 voturi

08.03.07
20:45
Photo Sharing and Video Hosting at Photobucket

când ai plecat mi-ai lăsat doar o umbrelă de tinichea, o funie roz şi o pungă pe care era marcat simbolul firmei la care lucrai tu


miercuri, 30 septembrie 1987

m-am născut făceam deja 10 luni de gestaţie
mă înecam în propriul suc
acela care trebuia să îmi dea viaţă nu să încere să mi-o ia
e clar ştiam ce mă aşteaptă
aşa că mi se părea o tâmpenie
viaţa asta


ieri, pe la prânz

făceam amor cu ideile
cu frunzele
ploaia
imaginile morţii
unde şi când vroiam
pe o lespede în cimitir
la o cafea
pe internet
la munte
oriunde îmi venea cheful
aveam nevoie doar de un pix şi o hârtie


azi, dimineaţă

te-am văzut cum împachetai mi se înecaseră sinusurile şi mă dureau îngrozitor începusem să plâng şi la intervale scurte de timp îmi trăgeam cu zgomot nasul astfel încât să mă auzi şi să îmi oferi o batistă


azi, la prânz

din Calea Lactee
am furat două stelel
e-am pus într-un sac de pânză
până acasăunde am început să le storc
(spasmodic până la epuizare)
şi să le beau


azi, seara

din întâmplare e ziua mea
e tot miercuri
mi-ai spus un la mulţi ani
schizofrenic
şi ţi-ai lipit buzele de fruntea
nasul
ochii mei
ai plâns puţin
te-ai dat de trei ori peste cap
şi-ai devenit o iluzie
care s-a aşezat în părul meu
apoi celălalt tu
acela fizic
a luat trenul
cu destinaţia Bucureşti
salamandre
tort
cadouri
astea sunt doar nimicuri copilăreşt
iacum tot ce contează
e biletul de întors
de pe care nu am apucat să citesc
ziua şi ora
aşa cănu o să ştiu când să vin
să te iau de la gară


copyright Dana Muşat






Termeni si Conditii de Utilizare